<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Xpol &#187; Traditie</title>
	<atom:link href="http://xpol.ro/category/societate/traditie/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://xpol.ro</link>
	<description>XXX-ul politicii romanesti</description>
	<lastBuildDate>Mon, 09 Jan 2012 15:10:48 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.3.1</generator>
		<item>
		<title>Imnul României (1866-1948)</title>
		<link>http://xpol.ro/2011/12/imnul-romaniei-1866-1948/?utm_source=rss&#038;utm_medium=rss&#038;utm_campaign=imnul-romaniei-1866-1948</link>
		<comments>http://xpol.ro/2011/12/imnul-romaniei-1866-1948/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 02 Dec 2011 11:13:27 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Tanas</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Highlight]]></category>
		<category><![CDATA[Noutăţi]]></category>
		<category><![CDATA[Politica romaneasca]]></category>
		<category><![CDATA[Presedintie]]></category>
		<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Traditie]]></category>
		<category><![CDATA[casa regala]]></category>
		<category><![CDATA[imn]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://xpol.ro/?p=2245</guid>
		<description><![CDATA[Imnul României (1866-1948)
În anul 1881  cu prilejul încoronării regelui Carol I, poetul Vasile Alecsandri a  scris textul &#8220;Imnului regal român&#8221;. Imnul s-a cântat, în mod oficial,  pentru prima dată în România, în anul 1884, la încoronarea regelui Carol  I. (Sursa: youtube.com)
Trăiască Regele 
În pace şi onor
De ţară iubitor
Şi-apărător de ţară.
Fie Domn glorios
Fie peste noi,
Fie-n veci norocos
În război, război.
O! Doamne Sfinte,
Ceresc părinte,
Susţine cu a Ta mână
Coroana Română!
Trăiască Patria
Cât soarele ceresc,
Rai vesel pământesc
Cu mare, falnic nume.
Fie-n veci el ferit
De nevoi,
Fie-n veci locuit
De eroi, eroi.
O! Doamne Sfinte,
Ceresc Părinte,
Întinde a Ta mână
Pe Ţara Română!
  ]]></description>
		<wfw:commentRss>http://xpol.ro/2011/12/imnul-romaniei-1866-1948/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Mesajul de Crăciun al Majestăţii Sale Regele Mihai I al României</title>
		<link>http://xpol.ro/2010/12/mesajul-de-craciun-al-majestatii-sale-regele-mihai-i-al-romaniei/?utm_source=rss&#038;utm_medium=rss&#038;utm_campaign=mesajul-de-craciun-al-majestatii-sale-regele-mihai-i-al-romaniei</link>
		<comments>http://xpol.ro/2010/12/mesajul-de-craciun-al-majestatii-sale-regele-mihai-i-al-romaniei/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 24 Dec 2010 09:40:26 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Tanas</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Fron Page]]></category>
		<category><![CDATA[Politica romaneasca]]></category>
		<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Traditie]]></category>
		<category><![CDATA[casa regala]]></category>
		<category><![CDATA[mesaj de Craciun]]></category>
		<category><![CDATA[Mihai I]]></category>
		<category><![CDATA[Regele Mihai]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://xpol.ro/?p=1476</guid>
		<description><![CDATA[Români, 
Pentru câteva minute, vă spun bun găsit din liniştea căminului nostru de la Săvârşin. Am trecut cu toţii printr-un an greu, cu destule suferinţe şi nemulţumiri. Dar în viaţa multora dintre noi au existat şi motive de bucurie şi speranţă.
Felicit pe cei care au reuşit performanţe economice, mai ales micii întreprinzători şi companiile mijlocii. Felicit pe tineri şi pe profesorii din universităţi, licee şi şcoli, care au continuat munca lor importantă, în ciuda greutăţilor. Felicitări celor din agricultură, care au reuşit să meargă mai departe, deşi rămaşi fără resurse şi încurajare. Felicit funcţionarii publici, diplomaţii, militarii, oamenii de artă, pentru stăruinţa lor de a-şi face datoria, deşi puternic încercaţi de lipsa banilor şi descurajaţi instituţional.
Sunt mâhnit pentru toate momentele prin care mamele, oamenii bătrâni şi cei bolnavi sunt nevoiţi să treacă.
România are nevoie de infrastructură şi de instituţii respectate. Agricultura nu este un domeniul al trecutului istoric, ci al ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://xpol.ro/2010/12/mesajul-de-craciun-al-majestatii-sale-regele-mihai-i-al-romaniei/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Anti-românisme</title>
		<link>http://xpol.ro/2010/05/politica-anti-romanisme/?utm_source=rss&#038;utm_medium=rss&#038;utm_campaign=politica-anti-romanisme</link>
		<comments>http://xpol.ro/2010/05/politica-anti-romanisme/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 03 May 2010 09:03:23 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Tanas</dc:creator>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[Idei politice]]></category>
		<category><![CDATA[Politica romaneasca]]></category>
		<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[Traditie]]></category>
		<category><![CDATA[Europa]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>
		<category><![CDATA[limba romana]]></category>
		<category><![CDATA[nationalism]]></category>
		<category><![CDATA[patriotism]]></category>
		<category><![CDATA[romania]]></category>
		<category><![CDATA[tigani]]></category>
		<category><![CDATA[UE]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://xpol.ro/?p=597</guid>
		<description><![CDATA[Dintre formele de manifestare ale spiritului gregar, autodefinirea indivizilor prin apartenenţa la o naţiune este una dintre cele mai misterioase. Dacă încercăm să găsim liantul sau elementele care-i animă şi îi uneşte în spirit pe oameni pentru a se identifica cu ceea ce numim naţiune, ne găsim condamnaţi la soluţii emoţionale, caracterizate mai degrabă prin efemere vociferări semidocte decât eterne şi ineluctabile alterităţi.
Limba, tradiţia, obiceiurile cotidiene, istoria neamului sunt fiecare în parte argumente pe care ni le-am asumat în virtutea repetiţiei lor de către părinţi, profesori, în cărţile pe care le-am citit sau în emisunile radio-TV.
Dacă vom coborî însă din sfera discursului nu putem să nu ne lovim de evidenţa lipsei de fond pe care se spijină aproape-sanctificatul concept de naţiune. Limba o vorbim din ce în ce mai prost şi preferăm inserţii străine care ne &#8220;sună&#8221; mai bine, iar limbii scrise îi amputăm diacriticele din comoditate, fără să conştientizăm ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://xpol.ro/2010/05/politica-anti-romanisme/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Invazia K</title>
		<link>http://xpol.ro/2010/04/invazia-k/?utm_source=rss&#038;utm_medium=rss&#038;utm_campaign=invazia-k</link>
		<comments>http://xpol.ro/2010/04/invazia-k/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 07 Apr 2010 11:02:33 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Octavian</dc:creator>
				<category><![CDATA[Traditie]]></category>
		<category><![CDATA[7 aprilie]]></category>
		<category><![CDATA[messanger]]></category>
		<category><![CDATA[Publika TV]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://xpol.ro/?p=497</guid>
		<description><![CDATA[Sunt trei dimensiuni in care litera K a patruns in societatea romaneasca: limbajul (conversational de tip messanger: k, dk, cik, k lumea), noul ocultism (de tip K &#8211; kinestezie) si afacerile. In acest ultim tipar, in afara limbajului denumit rongleza, remarcam aparitia literei K in denumiri de companii sau chiar branduri, dupa cum recent s-a vazut in cel mai proeminent produs media al ultimilor ani &#8211; Publika TV.
Mai demult, litera K era asociata invariabil cuvintelor kilogram, respectiv Kent. Era de mare raritate si avea greutate in peste tot unde se faceau tranzactii.
Astazi, K ofera greutate doar cuvintelor asociate. Este o greutate cu stil de amprenta. Chiar e de mirare ca in spatiul nostru carpato-danubian a aparut doar in anumite circumstante undeva in rasarit (Kishinev), in sud (Kaliakra), sau s-a pierdut in memoria fostilor oraseni transilvaneni (Kronstadt). Amprenta indica, uneori in mod precis, originea lucrurilor. Cuvantul komunist in anii &#8217;90 facea ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://xpol.ro/2010/04/invazia-k/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Caile Pierdute Romane</title>
		<link>http://xpol.ro/2010/03/caile-pierdute-romane/?utm_source=rss&#038;utm_medium=rss&#038;utm_campaign=caile-pierdute-romane</link>
		<comments>http://xpol.ro/2010/03/caile-pierdute-romane/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 22 Mar 2010 07:35:17 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Octavian</dc:creator>
				<category><![CDATA[Traditie]]></category>
		<category><![CDATA[cai ferate]]></category>
		<category><![CDATA[CFR]]></category>
		<category><![CDATA[gara de nord]]></category>
		<category><![CDATA[natiune]]></category>
		<category><![CDATA[sinaia]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://xpol.ro/?p=383</guid>
		<description><![CDATA[Candva, nu stiu precis cand, ne-am pierdut complet instinctul de natiune. Este o realitate, acceptata cu resemnare, ca nici conducatorii nu dau dovada priceperii lor in acest sens, nici opinia publica nu mai are putere de reactie.
In urma cu un secol si jumatate, la faurirea natiunii romane, au contribuit numeroase evenimente fericite, o elita politica bine pregatita si determinata, si o serie de lucrari cu valoare de simbol.
Episodul 1
Gara de Nord era ceva ce nu mai vazusem. Tineam strans in mana biletul de tren si trageam dupa mine rucsacul greu, facandu-mi loc, cu dificultate, prin valul de oameni si de bagaje. Mergeam acasa, primul din drumurile vietii de student, tot mai rare cu timpul. Acceleratul ce mergea pe directia Rosiori-Craiova-Petrosani-Simeria parea ca freamata, precum un cal strunit cu greu, pe masura ce oamenii se inghesuiau in vagoane (urca cate trei pe o scara, se catarau pe ferestre direct in compartimente). ...]]></description>
		<wfw:commentRss>http://xpol.ro/2010/03/caile-pierdute-romane/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>

