Aliniaţi la vârf

La putere sau în opoziţie, aleşii poporului se bucură de drepturi egale în ceea ce priveşte veniturile şi beneficiile. Încercând însă o eschivă mişelească, opoziţia îşi ascunde responsabilitatea scaunelor pe care le ocupă arătând cei dintâi cu degetul. Pe principiul hoţul care strigă primul “Hoţul!” dă impresia întrupării onestităţii, P(NL+SD+PC+independent)eii invocă veniturile parlamentarilor ca element fundamental al găurii bugetare. Gaură la care se tot sapă în ultimii 20 de ani, fără a ajunge nici la un filon de aur şi nici în China, toţi cei care s-au succedat la bordul buldo-excavatorului colantat Guvern, Parlament, Preşedinţie.

În România, cheltuielile pentru un parlamentar, incluzând salariul, diurnele, cazarea, transportul şi telefonia mobilă se ridică în medie la 260.000 de lei pe an, la care se adauga indemnizaţia de cabinet egală aproximativ cu 75% din din venit, astfel că ajungem la o sumă totală anuală de medie de 450.000 de lei per parlamentar. Prin urmare, totalul veniturilor parlamentarilor se ridică la mai puţin de 220.000.000 de lei anual. Raportat la cheltuielile bugetare, suma este infimă, reprezentând doar 0.2% din acestea. Prin urmare, orice discuţii privind ponderea cheltuielililor parlamentarilor la bugetul de stat nu reprezintă decât elemente de discurs populist din partea unei opoziţii la fel de incompetente ca şi puterea, incapabilă de a emite un set de măsuri consistente şi raţionale privind ieşirea din actuala criză bugetară.

Bugetul asigurărilor sociale aferent sistemului public de pensii s-a ridicat anul trecut la un procent de 21,5% din totalul cheltuielilor. Prin urmare, cam ce ar acoperi o eventuală înjumătăţire a cheltuielilor parlamentare? Mai nimic!
Pentru că adevărata problemă nu este cât câştigă un parlamentar – discurs de răzvrătire cu iz de luptă proletară. Cum sunt gestionate resursele şi în ce constă aportul fiecăruia dintre aceşti parlamentari ar trebui să ne preocupe. Un parlamentar român câştigă în medie cât oricare altul european, astfel că am putea spune că din acest punct de vedere suntem complet aliniaţi la nivelul UE. Avem însă o ţară cu un grad de bunăstare comparabil cu al celorlalte ţări europene? Putem compara competenţa şi activitatea unui parlamentar sau ministru român cu cea a unuia din Suedia sau Franţa? Cel mult cu a unuia grec, dar ne putem mândri cu asta?

Să mai spunem că pensia medie netă a crescut în fiecare an, indiferent de cine s-a aflat la guvernare, în ultimii 5 ani cu aproximativ cu 25% pe an? Ba campanie electorală pentru alegeri parlamentare, ba pentru prezidenţiale… Dar asta nu împiedică pe nimeni să nu arunce pe Basarab I Întemeietorul propria responsabilitate… La trecutu-ţi mare, naşpa viitor!

Nu vă mai plictisesc cu cifre, pentru că bătălia politică nu se duce în jurul acestora. Lupta priveşte ciolanul, or în acest context, a vorbi despre competenţa sau bunul simţ al hienelor nu poate decât să îl califice pe locutor pentru un loc într-un salon alb şi capitonat. La nr.9 (şi nu-i voba de Alifantis…).

P.S. Nu mă pot abţine:
Bugetul pe 2009 prevede suma de 420.000.000 de lei – deci 200.000.000 de lei suplimentari faţă de salarii: probabil pentru întreţinerea magaoaiei de Casa Poporului şi a altor dependinţe de protocol. Am face nişte economii serioase dacă fiecare parlamentar şi-ar face singur curat în cabinet şi în jurul fotoliului din parlament, respectiv dacă ar ţine aprinse mai puţine candelabre pe holurile Parlamentului…
Guvernul singur a primit însă 450.000.000 de lei – va să zică mai mult decât întreg Parlamentul… Astfel că însumate, cheltuielile Parlamentului şi Guvernului reprezintă mai puţin de 0,5% din totalul cheltuielilor bugetare.

Popularity: 12%

Te-ar putea interesa si: